România se află în pragul unei reforme fiscale de amploare, cu măsuri anunțate pentru anii 2025 și 2026 care, deși par să urmărească echilibrarea bugetului de stat, riscă să pună presiune majoră pe mediul de afaceri și în special pe antreprenorii mici și mijlocii.
După mai bine de 30 de ani în fiscalitatea românească și europeană, am învățat un lucru fundamental: nicio țară nu poate crește sustenabil din punct de vedere economic doar prin impuneri fiscale dure, fără un plan clar de susținere a capitalului autohton.
În contextul reformei fiscale anunțate pentru anii 2025 și 2026, România riscă să repete greșeli vechi, chiar dacă forma este nouă. Măsurile propuse aduc, într-adevăr, un suflu de ordine în haosul bugetar actual, însă creează și un risc real pentru mediul antreprenorial românesc – în special pentru companiile mici și mijlocii. România se află într-o situație financiară dificilă, cu perspective tot mai fragile pe piețele internaționale, aflată aproape de pragul categoriei „junk”. Este evident că sunt necesare măsuri ferme pentru a evita un dezechilibru major. Totuși, aceste reforme trebuie să găsească un echilibru: consolidarea fiscală este esențială, dar la fel de esențială este și protejarea și susținerea antreprenoriatului românesc – motorul unei economii sănătoase pe termen lung.
Începem cu o analiză clară a ceea ce se propune pentru mediul de afaceri – pentru că bugetarii nu sunt subiectul acestui articol. Avem o serie de modificări majore: creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% începând cu august 2025, însoțită de o majorare a cotei reduse de TVA de la 9% la 11%, aplicabilă alimentelor, ospitalității, produselor farmaceutice etc. Tot pentru antreprenori, în 2026 se anunță creșterea impozitului pe dividende – de la 10% la 16%. Aparent, această cotă „nu este mare în comparație cu alte state UE”, conform declarațiilor recente ale domnului Bolojan. Vom vedea mai jos dacă această comparație se susține cu adevărat.
Citește articolul complet pe economedia.ro aici.